Informatii despre furajare gaini Pentru a înţelege de ce o furajare corectă este mai bună decât o uruială şi o mână de grăunţe aruncată găinilor noastre trebuie să ştim care este minimul de cerinţe nutriţionale ale găinii. Am luat drept exemplu hibridul ouător LOHMANN. În tabelul 1 sunt trecute cerinţee acestui hibrid pentru vârsta de aproximativ 1 an, recomandate de către producător pentru o productivitate optimă.
Tabelul 1: NECESITĂŢILE UNEI GĂINI vârsta aprox. 1 an
Pentru a obţine aceste valori nutriţionale am luat în calcul şi o analiză fizico-chimică (teoretică) simplificată a principalelor materii prime ce intră în compoziţia furajului (tabelul 2).
Tabelul 2: ANALIZA SIMPLIFICATĂ A FURAJULUI
CPVM concentrat proteino-vitamino-mineral
Gospodăreşte vorbind, o energie a furajului de 2700-2725 kcal şi o proteină de 15-15,5% este foarte bună, pentru că noi ne creştem păsările cu dublu scop: atât pentru carne, cât şi pentru ouă. Ceea ce nu se ştie este că ne putem da seama de calitatea unui furaj după raportul dintre energiea şi proteina conţinute de acesta. Conform producătorului hibridului, acest raport pentru vârsta de aproximativ 1 an este de 175.
Reţete calculate şi explicate! Pornind de la cele câteva cunoscute, şi anume: cerinţele păsării recomandate de către producător, analiza principalelor materii prime şi raportul energie-proteină, precum şi de la cele mai comune materii prime aflate aproape în orice ogradă sau foarte uşor de procurat (grâu, porumb şi floarea-soarelui), să încercăm să realizăm o reţetă aproape de parametrii recomandaţi.
1. Cel mai des folosit mix de uruială este cel format din grâu-porumb 50-50% (tabelul 3). Din păcate, valoarea energiei este 3.230 kcal/kg, cu peste 18% mai MARE iar valoarea proteinei este 10% în loc de 15,5%, cu peste 30% mai MICĂ! Dacă vorbim şi de raportul energie-proteină, acesta ar fi 323, faţă de 175, deci aproape DUBLU! Ca o comparaţie, găina ar arăta cam cum am arăta noi dupa un bax de Red-Bull pe stomacul gol!
Tabelul 3: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU - PORUMB
2. Acum să încercăm să adăugăm şi puţină floarea-soarelui, păstrând cantităţile de grâu şi porumb egale (tabelul 4). Floarea soarelui însă este de preferat să nu fie peste cantitatea de 10% pondere în furaj, din cauza procentului mare de celuloză conţinut. Ce observăm? Valoarea energiei a scăzut acum la 3.090 kcal/kg de la 3230, dar tot este mai mare cu 13,5% decât normalul! Proteina a crescut însă de la 10% la 11,85%, dar tot este cu 30% mai mică faţă de normal! Raportul energie/proteină s-a îmbunătăţit şi el acum, fiind 261 faţă de 323 anterior, dar încă foarte mare faţă de normal. CONCLUZIA este că mixul furajer s-a îmbunătăţit prin prezenţa florii soarelui, dar încă este departe de valorile normale!
3. Să apelăm la “artileria uşoară”, şi anume la SOIA, “artileria grea” fiind ŞROTURILE de floare şi soia (tabelul 5). Soia NICIODATĂ nu se introduce crudă în furaj ci, în cel mai rău caz, numai prăjită! Aceasta din cauză că soia în stare crudă conţine anumiţi compuşi care diminuează calităţile productive ale păsării. Să folosim aşadar acelaşi procent de soia prăjită ca şi la floarea soarelui, păstrând egale procentele de grâu şi porumb. Reţeta va avea următoarele componente: 40% grâu, 40% porumb, 10% floare şi 10% soia prăjită. Ce observăm? Valoarea energiei a scăzut acum şi mai mult, la 2.990 kcal/kg de la 3091, dar tot este mai mare cu aproximativ 9,5% decât în mod normal! Proteina a crescut însă de la 11,85% din varianta cu floarea soarelui, la 14,71%, dar tot este mai redusă cu aproximativ 5% faţă de normal! Raportul energie/proteină s-a îmbunătăţit şi mai mult, el fiind acum 203 faţă de 261, dar încă prea crescut.
Să recapitulam ce avem şi ce trebuie să obţinem. După ultimul mix avem: ENERGIE 2.990 kcal/kg, PROTEINĂ 14,71% iar raportul celor două 203. Vrem să obţinem valori cât mai apropiate ale ENERGIEI de 2.725 kcal/kg, PROTEINEI de 15,5% şi ale raportului celor două, de 175.
4. Pentru aceasta vom trece la ajustări fine ale valorilor materiilor prime, ţinând cont şi de celelalte componente ale furajului (metionină, lizină, calciu, sare) - tabelul 6. CONCLUZIA pe care o tragem este că dacă energia mai trebuie scăzută, proteina mai trebuie puţin crescută, cei doi aminoacizi sunt în limite acceptabile, observăm totuşi că valoarea calciului, care ar trebui să fie minim 3%, este de fapt aproape de ZERO, în condiţiile în care o găină ar avea nevoie de 4 grame de calciu zilnic!!! O variantă simplă ar fi să luăm câteva procente de la grâu, de exemplu, şi să le înlocuim cu carbonat de calciu. Este vorba despre 8 procente pentru a ajunge la o valoare a calciului situată între 3 şi 3,5%, adică la 3,1% aferent celor 8 procente. Ce s-a întâmplat făcând aceasta înlocuire? Energia a scăzut de la 2.990 kcal/kg la 2.741, adică foarte aproape de normal; proteina, deşi mai trebuia crescută, a mai scăzut şi ea şi, implicit, au scăzut şi aminoacizii, cauza fiind introducerea carbonatului de calciu în locul grâului! Raportul energie/proteină a scăzut şi el, dar aproape insesizabil.
CONCLUZIA este că, deşi reţeta constituită acum din 32% grâu, 40% porumb, 10% floare, 10% soia prăjită şi 8% carbonat de calciu are acum aportul ideal de calciu, totusi celelalte componente au scăzut, deci reţeta s-a degradat!
5. Pentru a remedia acest lucru mai luăm încă 6 procente tot de la grâu şi le vom adăuga la soia prăjită (tabelul 7), moment în care reţeta va arăta aşa: grâu 26%, porumb 40%, floare 10%, soia prăjită 16% şi carbonat de calciu 8% iar valorile energiei şi ale proteinei vor fi cele mai apropiate de cerinţele păsării - energia 2.688 kcal/kg şi proteina 15,42%. Totuşi, energia a ajuns cu puţin sub limita minimă, iar raportul energie proteină este aproape ideal!
6. Ca să ridicăm valoarea energiei păstrând proteina în limitele recomandate, luăm 4 procente de la floarea soarelui şi le distribuim câte 1,7% la porumb şi 2% la soia prăjită, restul de 0,3% mergând la sare. Reţeta finală va avea următoarele procente ale materiilor prime: grâu 26%, porumb 41,7%, floare 6%, soia prăjită 18%, carbonat de calciu 8% şi sare (NaCl) 0,3% - vezi valorile componentelor în tabelul 8:
Tabelul 8: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU - PORUMB - FLOARE - SOIA - CALCIU - SARE
CONCLUZIA FINALĂ este că, pornind de la o furajare numită în multe medii, inclusiv cel on-line “tradiţională” - termen mult prea evaziv, cu câteva materii prime aflate aproape în orice gospodarie sau care sunt foarte uşor de procurat, am ajuns la o reţetă mult îmbunătăţită! Costul unui asemenea furaj fabricat în gospodărie ajunge la 1 leu/kg, iar dintr-un kilogram o găină adultă de talie medie mănâncă aproximativ 5 zile! Cum “Ceea ce este bun poate deveni şi mai bun”, în articolele viitoare vom înlocui floarea soarelui şi soia prăjită cu şroturi din aceleaşi materii prime, comparând reţetele iar la sfârşit vom introduce bicarbonatul de sodiu (alimentar) care va înlocui o parte din sare cât şi un concentrat proteino-vitamino-mineral (CPVM), cel mai răspândit pe teritoriul ţării!
Albumul selectat nu contine nici o poza.
Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj
Către: jozsy
Mesaj:
jozsy
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.